Deja vu

Prin clasa a 9a cand eram copil mai mic si mai trotilat ma duceam spre liceu cu vesnicul 133. Si, fericita ca am prins un loc liber ma asez. In secunda 2 o baba din fatza a inceput sa racneasca la mine si sa vrea sa-mi dea in cap cu o bata.

Va dati aseama ca am inceput sa tremur de frica si am zbughit-o de pe scaunu' ala. Ah si desi erau oameni in masina niciunu' nu s-a bagat. Abia dupa ce a coborat baba aia handicapata dupa 3 statii si s-au inchis usile autobuzului vajnicii barbati ai patriei au inceput s-o injure si sa-i arate muie. M-am simtit foarte aparata ce pot sa spun.

Azi in 117 am dat de aceasi baba dupa 3 ani. Am recunoscut-o instant. Avea aceeasi infatzishare creepy, aceasi bata si racnea la fel. De data asta nu ma mai aflam langa ea thankfully.

E un mister pt mine cum a supravietuit baba asta atata timp in gradul ei de nebunie. Foame? frig? Nimic n-a reusit s-o rapuna? Ma rog mai e o nebuna pe 11 iunie cu care m-am intalnit pt prima data acum 2 ani cand am coborat prea devreme din tramvai si am mers pe jos vreo 2 statii sambata dimineata. Eu, nebuna si cainii. Since then o vad saptamanal. Acum s-a ras pe jumate din cap, fumeaza si bea cafea si se leagana.

Someone pull this people out of misery.