Tuesday, March 9, 2010

Din 117 si femei

Sambata dupa meditatiile la franceza am luat 117le spre Unirii. Odata cu mine au urcat si o mama si cele doua fiice. Haules. Se aseaza mama de vreo 45-50 de ani. Se aseaza fiicele de vreo 20-25 de ani. Si cum mancau ele seminte si scuipau pe scaun si pe jos, vorbeau. "Mamah, mai tii minte cand ma trimiteai cand eram mica sa dau banii orfelinatului asta?" (Treceam pe langa o cladire de care habar n-aveam ca e orfelinat) Mama "Lasa ca asa e bine". Si fiicele au continuat sa scuipe seminte pe scaun si pe jos.


Azi spre liceu mergeam. In fata mea era o profa din liceu. Merg eu, merge ea. Deodata, se intoarce la mine speriata. Credea ca sunt vreun violator si o urmaresc.
Azi dupa coafor mergeam. In fata mea era o femeie si vorbea la telefon. Merg eu, merge ea. Deodata, se intoarce la mine speriata. Credea ca sunt vreun violator si o urmaresc.
Nu, nu cred ca merg foarte aproape de oameni deloc. Femeile sunt doar panicate.

1 comments:

Fritz said...

In ziua de azi cam toti suntem asa "stresati" pentru ca traim intr-o lume nesigura si cu oameni violenti.
Ma intreb oare cum or reusi nordicii sa fie atat de linistiti?

Post a Comment

Note: Only a member of this blog may post a comment.